Ecuaţie

Ceva e aiurea- nu ma potrivesc in plan.
O lume aleargă in sens trigonometric,
Alta in sens orar,
Numai eu plutesc perpendicular.
Chiar vreau să ma fixez
Cu străşnicie in planul realităţii,
Dar nu găsesc vector să ma poziţionez.
Aştept de-o viaţă o dreaptă,
Peste care să ma suprapun,
Poate să fie strâmbă, ca o treaptă-
La mecanica vieţii nu sunt foarte riguroasă,
Dar doresc rezolvare pentru a mea angoasă.
Dreaptă, unde eşti, exişti oare?
Vreau să pornim din acelaşi suport
Si să avem drept rezultantă
O cuantă de lumină albă
Si flori moi de nalbă
Să luminăm planul acesta întunecat
Şi să naştem o viaţă de neuitat.

Battlefield

Între noi se dă un război:

Suntem ca două falii ale aceluiaşi pământ

Ce aprig se izbesc încercând sa iasă la soare,

Una se va înălţa ca un munte spre cer,

Iar cealaltă se va scoborî adânc in mare-

Noi suntem la fel, dar egali nu vom fi nicicând.

Tu, eşti un armăsar salbatic care din pădure tâşneşte,

Cu mine, temerar haiduc, alergând în urma ta

Cu un singur gând, acela de a-ţi fi stăpân o viaţă

Şi camarad mai departe de timp şi moarte,

Dar freamătul nărilor şi spuma de pe spinarea ta

Mă cutremură şi curmă voinţa mea

Şi tu te întrebi ce-i mai de preţ,

Să fii liber şi rege adorat în împărăţia ta,

Sau înrobit şi desfătat de mângâierea mea-

Cutremur se iscă sub presiunea a lor noastre înfierate voinţe,

Timpul se opreşte în timp,

Pământul se crapă cu vuiet sub tălpile mele, copitele tale,

Dar, soldaţii ca noi, supravieţuiesc oricărui război.